Cancerul colo- rectal

Cancerul de colon reprezintă o afecţiune malignă a ultimei părţi ale tubului digestiv reprezentată de colon (intestin gros) şi rect. Afecţiunea se poate dezvolta la nivelul colonului - cancer de colon sau la nivelul rectului (porţiunea terminală a colonului) - cancer rectal.

Boala apare atunci când celulele normale ale colonului dezvoltă creșteri anormale; acestea pot duce la apariția polipilor, o serie de formațiuni benigne care pot evolua, pe parcursul mai multor ani, în cancer. Cum nu toate tipurile de polipi se transformă în cancer, screening-ul regulat este foarte important pentru detectarea din timp a unor probleme și acționarea printr-un tratament adecvat. Citind în continuare, poți afla care sunt cauzele cancerului de colon, cum se manifestă, de câte tipuri sunt polipii intestinali, precum și cum se tratează cancerul de colon.

Care sunt cauzele cancerului de colon..?

Nu se știe cu certitudine de ce apare cancerul decolon. Boala debutează atunci când celulele sănătoase din colon dezvoltămutații la nivelul ADN-ului. Dezvoltarea cancerelor colorectale estedictată de prezenţa unui amalgam de factori genetici (mutaţii ale genelorK-ras, p53 şi APC). Pentru caorganismul să funcționeze normal, celulele cresc și se înmulțesc, însă atuncicând o celulă sănătoasă are mutații la nivelul ADN-ului, devine canceroasă;celulele de la acest nivel continuă să se înmulțească, așa cum este și normal,însă această înmulțire are o intensitate mult mai mare decât cea normală. Prinacumularea acestui surplus de celule se formează o tumoare. Nedetectatetimpuriu, aceste celule canceroase pot invada și distruge țesuturile sănătoasedin vecinătatea lor (determinând apariția carcinomatozei peritoneale). Fără untratament eficient, cancerul se poate răspândi și în alte părți ale corpului,unde afectează țesuturile sănătoase (metastaze).

Factorii de risc în apariția cancerului de colon

Deși nu se știe cu siguranță care este cauza apariției mutației la nivelul ADN-ului celular, există anumiți factori de risc ce cresc probabilitatea de apariție a cancerului de colon. Aceștia includ:

· Vârsta – deși, în teorie, cancerul de colon poate apărea la orice vârstă, majoritatea persoanelor diagnosticate au aproximativ 50 de ani. Este important de știut că, în ultimii ani, procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40 și 45 de ani, diagnosticate cu această boală, a crescut;

· Istoricul medical – persoanele care au mai avut alte forme de cancer sau chiar și cancer de colon au un risc mai mare de reîmbolnăvire. Se crede că acest tip de cancer are cea mai mare probabilitate de recidivă;

· Boala inflamatorie intestinală – cei care au boală Crohn, boala colonului iritabil sau colită ulceroasă au o probabilitate mai mare de apariție a cancerului de colon;

· Ereditatea – persoanele care au primit de la părinți anumite mutații genetice au un risc mai mare de cancer de colon. Cele mai frecvente sunt sindromul Lynch și polipoza adenomatoasă familială. Sindromul Lynch, numit și cancer colorectal non-polipozic ereditar, crește riscul de apariție a cancerului de colon mai ales la persoanele tinere. Polipoza este o afecțiune ereditară rară, care duce la apariția a mii de polipi de-a lungul colonului. În ciuda importanței factorului ereditar, se estimează că cel mult 10% dintre cazurile de cancer de colon apar pe fondul unei moșteniri genetice;

· Rude apropiate care au avut cancer de colon – prezența cancerului de colon la unul dintre părinți sau frați crește probabilitatea de apariție a bolii. Atunci când există mai mult de o rudă care are sau a avut cancer de colon, probabilitatea crește și mai mult;

· Dieta – un regim alimentar cu un conținut redus de fibre și bogat în grăsimi pare a crește riscul de cancer de colon. În special consumul de carne grasă sau procesată reprezintă un factor de risc în apariția bolii;

· Sedentarismul – persoanele care petrec multe ore pe scaun sau pe canapea au un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon;

· Diabetul și rezistența la insulină cresc probabilitatea de apariție a cancerului de colon;

· Obezitatea – excesul ponderal poate crește riscul de apariție a unor forme grave a cancerului de colon, prin comparație cu persoanele normoponderale.

· Fumatul

· Consumul excesiv de alcool

· Radioterapia pentru cancer – în special radioterapia abdominală pentru a trata alte forme de cancer poate crește riscul de apariție a cancerului de colon.

Simptomele cancerului de colon

La debutul său, cancerul de colon nu are simptome. Dacă apar în primele stadii, acestea pot consta în:

· Constipație sau diaree;

· Schimbarea culorii fecalelor;

· Schimbarea formei fecalelor;

· Sânge în fecale;

· Sângerări în zona rectului;

· Gaze intestinale în exces;

· Crampe abdominale.

În stadiile mai avansate ale bolii, pot apărea următoarele simptome:

· Oboseală excesivă;

· Slăbiciune fizică inexplicabilă;

· Pierderea în greutate neintenționată;

· Schimbări ale formei sau consistenței fecalelor care durează mai mult de o lună;

· Senzația că intestinele nu s-au golit complet;

· Vărsături.

În cazul în care cancerul de colon s-a răspândit și în alte zone ale corpului, mai pot apărea simptome precum:

· Îngălbenirea ochilor sau a pielii;

· Umflarea mâinilor sau a picioarelor;

· Dificultăți respiratorii;

· Dureri de cap cronice;

· Vedere încețoșată;

· Fracturi osoase.

Tipuri de cancer de colon

Cancerul de colon este de cinci tipuri, însă, în aproximativ 95% dintre cazuri, este vorba de adenocarcinoame. Această formă de cancer de colon debutează în țesutul care produce mucusul pentru a lubrifia colonul. Celelalte forme de cancer de colon constau în:

· Tumori carcinoide – apar în zona celulelor care produc hormoni la nivelul colonului;

· Tumori stromale gastrointestinale – reprezintă o formă de cancer care poate apărea în orice segment al tubului digestiv, rar la nivelul colonului. Atunci când apar în colon, pornesc de la celulele interstițiale ale lui Cajal, aflate pe pereții intestinali;

· Limfoame – reprezintă o formă de cancer a sistemului imunitar. Debutează, de obicei, din zona nodulilor limfatici, însă pot apărea și la nivelul colonului;

· Sarcoamele – apar rar la nivelul colonului. Debutează în vasele de sânge, stratul muscular sau țesuturile conjunctive ale pereților colonului.

Diagnosticul cancerului colorectal

Odată ajuns la medicul proctolog, gastroenterolog sau un medic cu experienţă în chirurgia colorectala, vei fi supus unei evaluări amănunţite. În timpul consultului medical este recomandat să-i comunici medicului dacă ai sau ai avut rude diagnosticate cu aceasta afecţiune sau cu polipi colorectali. Ulterior, medicul va recomanda una sau mai multe dintre următoarele investigaţii:

· Teste de sânge, precum: hemoleucograma completă, analiza enzimelor sanguine, pentru evaluarea numărului de transaminaze, factori tumorali

· Examen digital rectal. În timpul acestui examen, medicul introduce în anusul pacientului degetul îmbrăcat în mănuşa şi lubrefiat, pentru a evalua eventualele leziuni anale sau rectale atipice, tonusul sfincterian, etc

· Colonoscopie. Această investigaţie este considerată standardul de aur în depistarea cancerului colorectal şi presupune examinarea întregului colon şi a rectului cu un colonoscop. Dacă în timpul investigaţiei este depistata o leziune suspecta, o mică porţiune din aceasta este prelevata pentru biopsie. În anumite cazuri, medicul poate recomanda realizarea unei colonoscopii virtuale sau a unei tomografii computerizate (CT) la nivelul colonului - colono-CT. Se recomanda pentru a evalua extinderea cancerului la nivelul plămânilor şi/sau a ficatului 

· Rezonanta magnetică (RMN). Această investigaţie se realizează la nivelul pelvisului, pentru a evalua extensia unei leziunii rectale în ţesuturile învecinate sau eventualii ganglioni pelvini suspecţi.

În numeroase cazuri, medicii curanţi pot recomanda inlcusiv realizarea testării genetice, pentru a stabili predispoziţia de cancer ereditar.

Panel compus din 23 de gene implicate în cancerul de sân, ovar, uter, endometru

· Panel compus din 32 de gene implicate în cancerul de sân, ovar, uter, endometru, colon, ficat, rinichi, pancreas.

Panelul cel mai potrivit pentru fiecare pacient în parte se alege în urma unei discuţii cu medicul genetician.

Screeningul pentru cancerul colorectal

Testarea este esențială pentru persoanele care au factori de risc și reprezintă cea mai simplă și sigură modalitate de a preveni dezvoltarea bolii sau de a o detecta din stadii incipiente. Detectat din timp, cancerul de colon este vindecabil în aproape 99% dintre cazuri. După vârsta de 50 de ani, colonoscopia ar trebui să fie obligatorie.

Pentru pacienții cu un risc crescut de cancer de colon, sunt indicate:

· Colonoscopia – la fiecare 10 ani;

· Sigmoidoscopia (examinare minim invazivă a intestinului gros) – la fiecare 5 ani;

· Irigografia (vizualizarea radiologică a colonului) – la fiecare 5 ani;

· Test ADN din materii fecale – la fiecare 3 ani;

· Determinarea sângerărilor oculte din materii fecale (FOBT) – în fiecare an;

· Determinarea sângerărilor oculte din materii fecale prin metoda imunologică (FIT) – în fiecare an.

Stadiile cancerului de colon

· Stadiul 0, cunoscut şi sub denumirea de carcinom în situ - cancerul este depistat în faza incipientă, limitându-se la nivelul mucoasei 

· Stadiul I – cancerul invadează submucoasa sau stratul muscular

· Stadiul IIA – cancerul invadează stratul muscular, până în ţesuturile învecinate din spaţiul intraperitoneal

· Stadiul IIB – tumora se extinde la peritoneul visceral, adică invadează organe sau structuri din spaţiul intraperitoneal

· Stadiul IIIA – cancerul invadează stratul muscular şi se răspândeşte la 1-3 ganglioni limfatici; deja în stadiul III apar metastazele

· Stadiul IIIB – cancerul invadează peritoneul visceral sau organele învecinate şi se răspândeşte la 1-3 ganglioni limfatici

· Stadiul IIIC – tumora se răspândeşte la 4 sau mai mulţi ganglioni limfatici

· Stadiul IV, cunoscut şi sub denumirea de cancer avansat – tumora se răspândeşte la

Tratamentul cancerului colorectal

Cancerul de colon este vindecabil dacă este identificat timpuriu și tratat corect. Detectat în stadii incipiente, șansele de vindecare depășesc 90%, iar pentru stadiile avansate, scade sub 50%. Cea mai frecventă opțiune de tratament este intervenția chirurgicală. Dacă este detectat timpuriu, doctorul poate recomanda o intervenție minim invazivă, precum:

Cea mai frecventă opțiune de tratament este intervenția chirurgicală. Dacă este detectat timpuriu, doctorul poate recomanda o intervenție minim invazivă, precum:

· Îndepărtarea polipilor în timpul unei colonoscopii (polipectomie) – în cazul în care cancerul este de mici dimensiuni și bine localizat în zona unui polip, doctorul îl poate îndepărta destul de ușor în timpul colonoscopiei;

· Îndepărtarea polipilor de mari dimensiuni prin folosirea unor instrumente speciale – se realizează tot în timpul colonoscopiei, însă poate implica îndepărtarea unei mici porțiuni a peretelui colonului;

· Intervenția laparoscopică (operație minim invazivă) – dacă polipii nu pot fi îndepărtați în timpul unei colonoscopii, se pot înlătura laparoscopic. În timpul procedurii, chirurgul realizează câteva incizii în abdomen și introduce un mic dispozitiv prevăzut cu o cameră video, pentru a vedea colonul pe monitor. De asemenea, se pot lua probe din ganglionii limfatici, pentru a vedea dacă boala a ajuns până la ei.

În cazul în care cancerul este într-un stadiu avansat, este posibil să fie nevoie de:

· Colectomie parțială (Hemicolectomie dreaptă sau stângă, colectomii segmentare, rezecții rectale, amputația rectală Milles...) – constă în îndepărtarea porțiunii din colon care conține celulele canceroase. Într-o astfel de intervenție se îndepărtează, inevitabil, și o mică porțiune sănătoasă din colon. Procedură este una de tip minim invaziv sau operația clasică în cazul care există contraindicații pentru chirurgia laparoscopică

· Intervenție pentru a crea o portiță pentru eliminarea resturilor (Colostomii sau ileostomii de degajare – anus contranaturii) – Procedura poate fi una temporară sau permanentă, în funcție de cât de avansat este cancerul;

Atunci când cancerul de colon este într-un stadiu foarte avansat, iar starea generală de sănătate este una proastă, intervenția chirurgicală poate reduce din simptome precum sângerări, durere și ocluzie intestinală intestinal.

Alte forme de tratament includ radioterapia, chimioterapia, terapia biologică țintită și imunoterapia.

Radioterapia

Unele intervenții pot beneficia de radioterapia preoperatorie. Acest lucru permite desfășurarea operației fără complicații și reduce riscul de reapariție a cancerului de colon. Radioterapia este folosită ocazional și mai ales pentru a reduce din durerea asociată cancerului de colon recurent sau metastatic. Cura de radioterapie preoperator este indicată și în cancerele de canal anal și rect inferior fiind urmată de tratamentul chirurgical la 6 săptămâni de la încheierea acesteia.

Chimioterapia

Chimioterapia poate fi recomandată înainte de intervenția chirurgicală, pentru a crește șansele de vindecare sau după refacerea postoperatorie, pe baza evaluării anatomopatologice a leziunii excizate. Folosirea chimioterapiei este decisă în funcție de stadiul cancerului și de starea generală de sănătate. Dacă intervenția chirurgicală este de preferat în stadiile timpurii, chimioterapia poate fi folosită în stadiul III, atunci când doctorii cred că tumora poate reveni, iar tratamentul are rol preventiv.

Această formă de tratament este folosită inclusiv în ultimul stadiu al cancerului de colon, atunci când boala a ajuns până la ganglioni limfatici sau la organe îndepărtate. Chimioterapia poate ajuta, în aceste cazuri, pentru a îmbunătăți calitatea și pentru a crește durata vieții. Acest tratament în sine nu poate vindeca formele metastatice de cancer de colon, însă pot dubla speranța de viață.

Efectele secundare ale chimioterapiei variază de la o persoană la alta și depind mult de medicamentele folosite. În general, medicamentele moderne sunt bine tolerate, iar efectele secundare sunt suportabile. Chimioterapia distruge acele celule care au o creștere rapidă, motiv pentru care este afectat nivelul globulelor roșii, al celor albe și al trombocitelor din sânge. Ca urmare, pot apărea efecte secundare precum anemia, oboseală fizică și o rezistență mai scăzută la infecții. De asemenea, într-o mai mică măsură, pot apărea efecte secundare precum căderea părului, afecțiuni bucale, greață, vărsături și diaree.

Terapia biologică

Terapia biologică țintită se concentrează asupra blocării anumitor anomalii prezente în celulele canceroase. Prin această blocare, medicamentele pot cauza moartea celulelor bolnave. Acestea sunt combinate frecvent cu chimioterapia și sunt recomandate mai ales persoanelor care au cancer în stadii avansate.

Imunoterapia

Imunoterapia este o formă de tratament care se folosește de sistemul imunitar pentru a îndepărta celulele canceroase. În lipsa acestui tratament, sistemul imunitar nu atacă celulele canceroase (așa cum face, de exemplu, în cazul unei infecții bacteriene), deoarece acestea produc o proteină care împiedică sistemul imunitar să recunoască acumularea de celule bolnave. Prin folosirea imunoterapiei, sistemul imunitar „vede” că aceste celule sunt dăunătoare organismului și le îndepărtează.

Foarte importantă în toate cazurile de cancer de colon este urmărirea pe termen lung. Cum această formă de cancer are o recidivă crescută, se recomandă nu doar tratarea și vindecarea cancerului, ci și păstrarea în continuare a legăturii cu doctorul pentru a preveni reapariția bolii.

Cum poate fi prevenit cancerul de colon..?

Cea mai eficientă modalitate de prevenire a cancerului de colon este screeningul periodic în cazul pacienților care au factori de risc. Detectarea din timp a bolii nu garantează vindecarea, însă crește considerabil șansele de supraviețuire, precum și menținerea calității vieții la cote ridicate.

Totodată, activitatea fizică regulată este asociată unui risc mai mic de cancer de colon. Se crede că folosirea aspirinei ar putea scădea riscul de cancer intestinal, însă nu este recomandată luarea sa cu regularitate fără a consulta medicul. De asemenea, s-ar putea ca și combinațiile de estrogen și progesteron să scadă riscul de cancer de colon, în special în cazul femeilor la postmenopauză, însă la fel, este nevoie de un consult de specialitate. În plus, terapia de înlocuire hormonală este asociată și cu alte riscuri, astfel că decizia de a urma un astfel de tratament trebuie luată doar după o discuție cu doctorul.

Modificarea dietei poate ajuta și ea la reducerea riscului de apariție a cancerului de colon. În acest sens, sunt recomandate consumul de alimente bogate în fibre (zmeură, mere, broccoli, linte, fasole, năut, cereale integrale) și reducerea consumul de grăsimi săturate și trans (carne grasă, carne procesată, brânză integrală, unt, margarină, alimente prăjite în ulei).

În plus, menținerea unei greutăți normale contribuie la reducerea probabilității de apariție a cancerului de colon. Se recomandă cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată în fiecare zi. Dacă ai un stil de viață sedentar, poți începe cu 5-10 minute odată și apoi, să crești treptat durată.

Cancerul de colon este una dintre cele mai frecvente afecțiuni maligne. Pe de altă parte, reprezintă și una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite. Detectarea timpurie a primelor semne ale bolii reprezintă șansa pentru vindecare într-o proporție mai mare de 90% și menținerea calității vieții. La aceasta se adaugă menținerea unui stil de viață sănătos, prin introducerea fibrelor în dieta zilnică, realizarea de activități fizice și pierderea excesului ponderal.

Bibliografie:

www.mayoclinichealthsystem.org

www.bioclionica.ro

www.reginamaria.ro

www.medlife.ro 

www.cancer.org

www.cancer.gov

www.health.harvard.edu