Splenectomia - indicații și recuperare postoperatorie
Splina este un organ situat în partea stângă sus a abdomenului, sub coaste. Acesta are mai multe funcții importante în organism, inclusiv filtrarea sângelui, producerea de celule albe și roșii și stocarea trombocitelor.
Splenectomia, adică îndepărtarea splinei, poate fi necesară într-o varietate de situații medicale. Indicațiile pentru splenectomie pot include, dar nu se limitează la:
1. Ruptura de splină: Traumele grave, cum ar fi accidentele auto sau leziunile sportive, pot provoca ruptura splinei, determinând sângerare internă severă. În aceste cazuri, splenectomia poate fi necesară pentru a opri sângerarea și a preveni complicațiile.
2. Boli hematologice: Anumite afecțiuni ale sângelui pot necesita splenectomie pentru a controla simptomele sau a trata complicațiile. Aceste condiții pot include:
- Anemia hemolitică autoimună: Un tip de anemie în care sistemul imunitar atacă și distruge globulele roșii.
- Trombocitopenia imună: O afecțiune în care sistemul imunitar distruge trombocitele, celulele responsabile pentru coagularea sângelui.
- Talasemie: O boală genetică caracterizată prin producerea insuficientă de hemoglobină, care poate determina ca pacienții să necesite transfuzii regulate de sânge.
3. Boli splenice: Unele afecțiuni direct legate de splină pot necesita splenectomie, inclusiv:
- Tumori maligne sau benigne ale splinei.
- Abcese splenice: Infecții locale în splină care pot necesita îndepărtarea acesteia.
- Infarct splenic: Blocarea fluxului sanguin către splină, care poate duce la deteriorarea țesutului și necesitatea de a îndepărta o parte sau întreaga splină.
4. Infecții recurente și prevenția infecțiilor: Uneori, în cazul unor infecții severe și recurente, precum infecțiile pneumococice sau meningococice, sau în caz de predispoziție la infecții severe datorită unor condiții medicale precum anemia falciformă, splenectomia poate fi considerată pentru a reduce riscul de infecții severe și complicații asociate acestora.
5. Investigații diagnostice și terapeutic: Splenectomia poate fi necesară în unele cazuri pentru a efectua o biopsie a splinei sau pentru a îndepărta eventualele leziuni suspecte.
Splina are o funcție importantă în imunitatea organismului, așa că, după îndepărtarea acesteia, există un risc crescut de infecții bacteriene, în special infecții severe. De aceea, cei care au suferit o splenectomie ar trebui să fie vaccinați împotriva anumitor bacterii, cum ar fi Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae și Neisseria meningitidis.
După o splenectomie, urmărirea pacientului este esențială pentru a monitoriza recuperarea și pentru a preveni eventualele complicații. Iată câteva aspecte importante ale urmăririi pacientului după splenectomie:
1. Monitorizarea semnelor vitale și numărul trombocitelor: În primele ore și zile după intervenția chirurgicală, pacientul va fi supravegheat îndeaproape pentru semne de sângerare, infecție sau alte complicații. Semne vitale, cum ar fi tensiunea arterială, pulsul și temperatura, vor fi monitorizate regulat.
2. Controlul durerii: Pacienții pot experimenta durere și disconfort în zona abdominală sau în jurul inciziei chirurgicale. Administrarea adecvată a analgezicelor și gestionarea durerii sunt importante pentru confortul pacientului și pentru promovarea recuperării.
3. Prevenirea infecțiilor: Deoarece absența splinei crește riscul de infecții bacteriene severe, este important ca pacientul să fie conștient de semnele de infecție și să solicite asistență medicală imediată în caz de febră, frisoane, durere abdominală severă sau alte semne de infecție.
4. Vaccinări: După splenectomie, pacientul ar trebui să primească vaccinuri pentru a proteja împotriva unor infecții bacteriene severe, cum ar fi vaccinul pneumococic, vaccinul împotriva Haemophilus influenzae de tip b și vaccinul împotriva meningococului. Este important să se urmeze recomandările medicului cu privire la vaccinare.
5. Profilaxia antibiotică: În anumite cazuri, medicul poate prescrie antibiotice pentru a reduce riscul de infecții bacteriene la pacienții care au suferit o splenectomie.
6. Educație și consiliere: Pacientul ar trebui să fie informat în legătură cu riscurile și complicațiile asociate absenței splinei și să primească instrucțiuni clare cu privire la modul de prevenire a infecțiilor și gestionare a situațiilor de urgență.
7. Monitorizarea pe termen lung: Pacientul va fi supus unui program de urmărire pe termen lung pentru a evalua starea sa de sănătate generală, pentru a depista eventualele complicații pe termen lung și pentru a adapta tratamentul în consecință.
În general, urmărirea pacientului după splenectomie este o parte crucială a îngrijirii postoperatorii și este important să se acorde atenție atentă nevoilor și preocupărilor fiecărui pacient în parte.
Înainte de a decide să efectueze o splenectomie, medicul va evalua atent avantajele și riscurile și va discuta opțiunile cu pacientul. Este important să se țină cont de riscurile pe termen lung și de modificările pe care le poate implica absența splinei în viața pacientului.
